
Prin perspectiva critică a unei cineaste feministe Bahujan care activează în industria cinematografică indiană dominată de caste superioare, filmul explorează teme fundamentale precum libertatea, egalitatea, fraternitatea, justiția socială, excluziunea și reprezentarea comunităților marginalizate. Îmbinând ideologia politică a lui Ambedkar cu limbajul vizual al cinematografiei, pelicula oferă o reprezentare profundă a culturii, istoriei și politicii acestor comunități în media și cinematografia populară. Ca o întruchipare vizuală a moștenirii filosofice a lui Dr. B.R. Ambedkar, filmul chestionează instituția castelor, adânc înrădăcinată în societatea indiană, devenind totodată un comentariu incisiv despre religie, revoluție, politică și dreptul fundamental la libertatea de exprimare.