
Phool Gari (Parfumul florilor nocturne) explorează transformarea liniștită a unui spațiu liminal de lângă gara Barasat, care trece de la o piață de flori nocturnă la o stație de taxiuri în timpul dimineții. Pe măsură ce construcția metroului avansează treptat, acaparând locul pe care acești oameni îl numesc „acasă”, filmul surprinde ritmul cotidian al ocupanților săi, echilibrul lor fragil între muncă și supraviețuire, precum și lupta pentru legitimitate într-un spațiu care devine tot mai formalizat.