Pandi, un bandit mărunt, trăiește la periferia puterii, a moralității și a consecințelor. Un singur incident cu șeful său distruge ordinea fragilă a vieții sale. Timpul se curbează, cauzalitatea se dizolvă, iar acțiunile nu mai au rațiuni sau rezultate clare. Pe măsură ce violența se dezlănțuie într-un haos sfidător, Pandi se repliază asupra propriei persoane, chestionându-și vinovăția, instinctele și iluzia alegerii. În prăbușirea sensului, începe să înțeleagă că a deveni mai mult decât a fost nu ține atât de supraviețuire, cât de confruntarea cu sine.
