Regizorul Suntharan a dorit probabil să transmită un mesaj social prin filmul său, însă modul în care a scris scenariul face ca pelicula să pară mai degrabă o încercare forțată de a fi senzaționalistă. Dacă moravurile ușoare care îi fac pe oameni să-și piardă cumpătul și să recurgă la gesturi teribile nu sunt considerate senzaționalism, atunci ce ar putea fi?
