Vaikhari, termen sanscrit care definește rostirea inteligentă și articulată, se concentrează în principal pe „padhant”, arta recitării silabelor mnemotehnice utilizate în muzica și dansul clasic hindustan. Filmul integrează diverse curente artistice ca aluzie la padhant, vizând astfel o experiență estetică profundă a rostirilor ritmice în multiplele lor manifestări. Nemuritoarea operă Meghdootam a lui Kalidasa servește drept șablon pentru dezvoltarea narativă, creând totodată un univers de diverse structuri temporale, țesute din variate elemente ritmice (percuție, dans), unde padhant se află în nucleul contemplației și al ulterioarei expansiuni artistice.
